2-0, la capătul unui meci în care CFR a demonstrat de ce este pe primul loc al clasamentului – pentru că ştie să profite de orice şansă i se oferă – iar “U” a arătat, încă o dată, că mai are mult până să se ridice, cu adevărat, la nivelul primei ligi.
E pauză. 0-0. Echilibru. Universitatea a avut ocaziile mai mari, însă CFR a fost echipa care a condus jocul.
Liniştea de care vorbeam azi dimineaţă e un termen de care mi-e greu să îmi amintesc acum. Atmosfera e încinsă. La figurat, dar şi la propriu, graţie torţelor aprinse de fanii Universităţii. Surprinzător pentru mine, stadionul nu e plin. Poate că, totuşi, e mai bine… Mai multe, după meci.
O linişte tipică oricărei duminici învăluie Clujul în această dimineaţă. Parcă nu astăzi ar fi “ziua cea mare”, “ziua derby-ului”. Parcă momentul startului confruntării dintre CFR şi “U” ar fi foarte, foarte îndepărtat. Dar nu e aşa. Mai sunt doar 10 ore. Zece ore în care, pe rând, oraşul se va trezi la viaţă, liniştea fiecăruia (dacă ea chiar există) se va transforma în nerăbdare, apoi liniştea care învăluie oraşul va deveni vacarm. Străzile se vor umple de pâlcuri alb-vişinii şi alb-negre, de clujeni pregătiţi de sărbătoare. Clujul va fi, pentru a doua zi consecutiv, în sărbătoare. E ziua pe care o aşteaptă acest oraş de 31 de ani. Ziua în care “derby în prima ligă” nu mai înseamnă Steaua-Dinamo. Înseamnă CFR Cluj -”U” Cluj.
ULTIMELE COMENTARII