Vasile Racoviţan

Nokia închide fabrica din Germania. O parte a producţiei va fi relocată la Jucu. Toate bune şi frumoase. Clujul va avea parte de un gigant economic, care va vărsa bani grămadă la buget. Va crea, de asemenea, mii de locuri de muncă. Dar rămâne o întrebare: cât timp va dura “idila” dintre Cluj şi Nokia? Cel mai probabil, până când finlandezii vor decide că e scump să producă telefoane mobile în România.
Nu trebuie să ne amăgim: Nokia nu va rămâne veşnic la Jucu. Odată şi odată, îşi va face bagajele, va pune lacăt pe fabrică şi va pleca. Iar miile de angajaţi vor rămâne pe drumuri. Personal, cred că va dura ceva vreme până când mâna de lucru în România va ajunge să fie atât de scumpă, încât Nokia să considere că altundeva e mai ieftin.
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, a apreciat că, pentru administraţia judeţeană, ajung trei ani ca investiţia de la Jucu să fie amortizată. Declaraţia a fost oferită pentru revista “Der Spiegel” şi preluată de ZIUA de Cluj.
O altă analiză asupra “efectului Nokia”, în Clujeanul, sub semnătura lui Mihai Goţiu. Merită citită!

Nu trece nicio zi fără ca la Universitatea să se întâmple ceva. Ultima informaţie, prezentată de colegii de la CityNews, e eferă la venirea lui Zeno Bundea. În condiţiile accidentării lui Olah, mutarea mi se pare logică. La fel, şi venirea lui Flavius Băd. Un atacant bun, nu senzaţional, care poate ajuta, mai ales că numărul vârfurilor de atac din lot, înaintea venirii sale, era numai 3. La “U” va reveni şi Rareş Soporan, jucător privit, cândva, de Hagi, drept unul foarte valoros. Nu a făcut mulţi “pui” pe unde a fost, după ce a plecat de la Cluj, dovadă că la “U” i-a priit cel mai mult. În cantonament, la Sovata, a ajuns şi Onişor Nicorec, un jucător căruia mulţi i-au pezis, acum câţiva ani, un viitor strălucit. Să sprăm că ascensiunea sa va începe, cu adevărat, o dată cu cea a Universităţii.
Faptul că lucrurile se mişcă la club nu poate decât să ne dea speranţe. Staff-ul tehnic îşi face treaba în linişte, la Sovata, staff-ul managerial se preocupă de întărirea lotului, iar cel executiv de rezolvarea problemelor curente. Încet-încet, parcă ajunge şi profesionismul în curtea lui “U”.

Iar cel mai bun exemplu în acest sens mi se pare atitudinea clubului şi a lui Dorin Goga în ceea ce priveşte posibilul său transfer la Poli Timişoara. Transfer care nu se va realiza în iarnă, după cum a afirmat chiar jucătorul, în Gazeta Sporturilor. Mai demult, când erau probleme mari la club, primul sacrificat era liderul. Acum, situaţia s-a schimbat. Iar asta nu poate fi decât îmbucurător.