Mă (şi vă) întrebam acum câteva zile ce va face Mihai Şoica. Ei bine, o parte a răspunsului o am. A renunţat la contractul cu EVZ, dar există şanse de continuarea a colaborării. La fel cum există şanse ca el să accepte o altă ofertă din media. Dar partea asta continuă să rămână doar un zvon…
Cam asta ne-ar trebui la echipa naţională de fotbal. Că în rest avem de toate.
Suporteri cât de cât – ar fi şi culmea ca din peste 20 de milioane, să nu găsim vreo 15-20 de mii să umple un stadion. Speranţe, o grămadă. Dar, în primul rând, avem scuze. Ba că arbitrul ne-a furat. Ba că mingea e prea umflată. Ba că terenul e prea tare. ba că bate vâîntul dinspre mare şi nu invers, cum am fi vrut. Ba că tricourile sunt prea galbene şi nu au numele pe spate. Etc.
Dar antrenor avem? Teoretic, da. Practic? Ce a făcut, totuşi, Piţurcă la Naţională? Nu doar cu Serbia, ci în ultimii ani. E simplu: a trăit de pe spatele unor “invenţii” de moment şi a inspiraţiei lui Mutu. Punct. La fel, şi aseară. Nu i-a ieşit planul de la început, după care l-a schimbat din mers şi treaba a început să mişte. Doar că Mutu nu a avut inspiraţie.
Jucători? Aşa şi aşa. Nu avem un lider. Nu am avut de la hagi încoace. Chivu e, în opinia mea, o încercare palidă de a copia lideri adevăraţi ale echipelor de fotbal adevărate. Şi aseară, a fost la fel.
Lobonţ a cam şomat, iar când a fost nevoie de el, nu era unde trebuia.
Contra s-a chinuit, şi-a rupt mâna, dar să nu uităm ce vârstă are.
Tamaş a fost ok. Doar că la el, asta cam e o excepţie în ultimul timp.
Stoica a fost slab ca fundaş, bunicel ca mijlocaş.
Raţ a fugit mult şi degeaba şi a centrat prost.
Cociş a vrut multe, dar a a reuşit mult prea puţine.
Rădoi nu s-a văzut la mijloc, a luptat când a trecut fundaş.
Codrea parcă nu a fost pe teren.
Costea e mult prea “umflat” şi nu are decât un picior.
Marica s-a bătut multfără rost şi a marcat din inspiraţie.
Mutu s-a chinuit să fie lider, dar nu poate. A “trăit” din câteva pase.
Tănase mi-a plăcut. Ambiţios, dar totuşi cam “crud”.
Bucur e bun în România, dar depăşit când dă de fotbalişti.
Niculae e exemplul clasic de “născut talent, mort speranţă”.
Şefi în fotbal avem? Naşu’ Sandu şi Mitică Dragomir. Deci nu prea.
Miercuri, urmează meciul din Austria. Apoi, consider că e momentul schimbării. La şefia fotbalului, pe banca naţionalei, dar şi în echipă.
