Vasile Racoviţan

M-am uitat, extrem de detaşat, la meciul 4 al semifinalei Diviziei A la baschet masculin, dintre CSU Sibiu şi CSU Ploieşti. În mod normal, ar fi trebuit să fie ultimul meci al seriei. 3-1 pentru Sibiu ar fi fost scorul normal. Doar că unii nu au vrut să fie aşa. Aceiaşi care, anul trecut, nu au vrut ca ploieştenii să piardă finala cu “U” Mobitelco. Şi mă refer la arbitri. Nu au jucat sibienii cine ştie ce, dar când adversarii lor nu erau în stare să bată mingea, se inventa câte un fault. Aşa nu poţi să joci, darmite să câştigi.

Finala va fi Ploieşti-Timişoara (mai e un meci în seria ELBA-CS Otopeni, dar şi acolo se va “rezolva” treaba cum trebuie). Iar “galacticii”, “invincibilii” – spuneţi-le cum vreţi – vor câştiga un nou titlu. La fel de lipsit de valoare ca precedentul.

Cum aveam de rezolvat nişte treburi pe la Electrica şi E.On Gaz, m-am înarmat cu multă, multă răbdare. Până la urmă, s-a dovedit că nu aveam nevoie de ea. Poate doar puţină, la Electrica, unde treburile s-au mişcat cam greu, dar “vina” a fost a celorlalţi clienţi, nicidecum a operatoarelor de la ghişeu.
La E.On, în schimb, am rămas extrem de plăcut surprins de faptul că “nebunia” peste care dădusem acum câteva luni a dispărut complet. Ba mai mult, s-a transformat într-o adevărată plăcere. Noul centru de relaţii cu clienţii – care va fi inaugurat azi – a adus compania în rândul lumii civilizate. Iar ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost amabilitatea angajaţilor. Aşadar, se poate… Pe când şi la Poştă?

Nu de mult, am descoperit un site care îmi place la nebunie: www.curiousexpeditions.org. Nu pot decât să vi-l recomand. Veţi afla despre o mulţime de locuri care merită vizitate în întreaga lume, inclusiv în România.
Printre preferatele mele se numără o peşteră care face legătura între Austria şi Germania. Şi unde este marcată inclusiv graniţa dintre cele două ţări. Încă nu am ajuns acolo, deşi am trecut de multe ori prin zonă, dar promit să o fac.

Atât durează, conform directorului abatorului de bovine de la Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa Năsăud, de la asomarea unui animal şi până când acesta este transformat în semi-carcase, gata pregătite pentru a fi livrate fabricilor de procesare a cărnii. Alături de colegul meu David Sugar, am petrecut mai bine de două ore acolo.

Dacă aveţi nervii tari, vă invit la al doilea episod al “poveştilor din spatele subiectelor”.

Vă avertizez, încă o dată, că imaginile sunt de-a dreptul şocante. De aici încolo, citiţi doar pe propria răspundere.

Read the rest of this entry →

Ministerul Turismului dă 10.000 de euro pentru o lălăială de doi lei.
Cu mult timp înainte, alţii au găsit o modalitate mult mai bună de promovare a ţării.