“Nu ne vindem ţara” e un brand al neputinţei România în ceea ce priveşte turismul. Suntem departe, dar foarte departe de ceea ce am putea fi. Asta nu e o noutate pentru nimeni, sunt convins. Nici măcar pentru mine, însă vă mărturisesc faptul că pur şi simplu m-a durut când am văzut cum s-a prezentat România la ITB Berlin 2011, cel mai important târg de turism al lumii.
Pe 600 de metri pătraţi, România a reuşit performanţa de a nu expune aproape nimic atrăgător pentru publicul larg. Până şi mesajul de bun venit – bănuiesc că asta ar fi trebuit să reprezinte manechinul reprezentându-l pe Ştefan cel Mare (aşa mi s-a părut mie a fi) de la intrarea în stand – a fost complet inutil, mai ales că nu scria niciunde despre ce personaj este vorba.
Excepţiile s-au numit standul Bucovinei, care a mizat pe tradiţia ouălor încondeiate, şi cel al distileriei Bran. În rest, zeci de măsuţe, cu un design sec, potrivit mai degrabă unui birou, umplute de materiale promoţionale. Plus, din loc în loc, câteva monitoare pe care rula, la nesfârşit, un singur film, cel de prezentare a Clujului. Altul nu era 
Fiecare participant din ţara noastră a căutat să iasă în evidenţă prin “creaţiile” proprii. Pe de o parte, mi s-a părut un lucru bun – scoate în evidenţă specificul local. Pe de altă parte, însă, mi-aş fi dorit mai multă unitate în conceptul de prezentare a ţării.
M-a surprins plăcut faptul că unii expozanţi au prezentat materialele promoţionale în limba germană. M-a şocat, însă, să văd că majoritatea erau pline de greşeli, dar şi faptul că puţini dintre cei prezenţi acolo chiar vorbeau germană. Nu cred că nu ştiau că aproximativ 97% dintre vizitatorii ITB Berlin sunt nemţi
Deşi amplasat central într-una din halele centrului expoziţional, standul României nu a beneficiat nici pe jumătate de afluenţa de vizitatori de care au beneficiat vecinii. De ce? O fi pentru că produsele tradiţionale, mai ales pălinca, oferite gratuit celor care se opreau în zonă, s-au terminat cam repede, pe când kürtös kalács-ul de la standul Ungariei sau berea Pilsner Urquell de la cel al Cehiei, nu? Probabil…
Mă tot întreb cu ce aş fi rămas după o vizită la standul României, dacă nu aş fi cunoscut deloc ţara? În afară de faptul că pălinca e bună, că oăule încondeiate arată superb, că oraşele sunt frumoase? Cu prea puţine… Nu îmi amintesc să fi văzut undeva vreo referire la Marea Neagră, la Carpaţi, la Maramureş, la Vulcanii Noroioşi, la faptul că avem o cetate de acum 2000 de ani a dacilor sau o staţiune ce mai păstrează urmele romanilor
Şi cum turismul se hrăneşte (şi) din vânzarea unor poveşti, de ce nu profităm de faptul că legenda lui Dracula îşi are originile în România? Nu ne place că asta (uneori chiar numai asta) ştiu străinii despre ţara noastră? OK. Dar ne strică să îi atragem cu Dracula şi apoi să le arătăm şi ce altceva pot vedea?
—-
În ceea ce priveşte standurile oraşelor din România, cel mai bun mi s-a părut cel al Clujului. Şi nu o spun doar pentru că sunt clujean. A beneficiat de un amplasament foarte bun, de materiale promoţionale diverse şi… de pălincă bună. Miza pe un slogan precum “Inima Transilvaniei” mi se pare una bine aleasă, mai ales că mulţi vizitatori cunosc mai degrabă regiunea decât oraşele ei. Şi totuşi, ar fi putut fi mult mai bine. O altă prezentare care m-a surprins plăcut a fost cea a judeţului Neamţ. Păcat, însă, că am descoperit pliantele excelente abia acasă. Acolo, la stand, doar le-am luat de pe masă, nu era nimeni să îmi spună şi ce reprezintă. Sibiul şi Braşovul au trecut neobservate, la fel ca majoritatea celorlalte standuri româneşti. Lipsa de interes a celor care ar fi trebuit să te tragă de mână, ca posibil turist, face mai mult rău decât ambiţia de a fi prezent cu orice preţ la un astfel de eveniment.
—
Cum au fost, însă, ceilalţi? Din păcate pentru România, am văzut prea puţine standuri atât de lipsite de imaginaţie. Unul ar fi cel al Republicii Moldova. Altul, al Spaniei, ţară care însă nu prea mai are nevoie de mult prea multă promovare, mai ales în Germania. La fel, şi cel al SUA. Dar şi în acest caz, promovarea e asigurată.
La polul opus, am văzut o mulţime de idei şi concepte care m-au impresionat. Egiptul, spre exemplu, s-a promovat folosindu-se nu doar de piramide sau de Nil, ci de libertatea pe care a dobândit-o poporul la începutul lui 2011. Turcia a recreat atmosfera dintr-un bazar, compania aeriană Emirates a reconstruit atmosfera de la clasa business în interiorul unui imens glob pământesc…
Tahrir, un brand de care egiptenii se folosesc deja pentru aa trage turişti. Foto: itb-berlin.de
Participarea mea la ITB Berlin a fost posibilă datorită ziarului Adevărul.
Articolele apărute în ziar le puteţi citi aici şi aici.
Fotografii de la ITB Berlin puteţi vedea în galeria foto ataşată acestui articol, pe site-ul oficial al evenimentului ori pe pagina de Facebook a târgului.
Alte imagini cu standul României sunt disponibile pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
