Posts Tagged ‘CLUJ’

“U”=Cluj, Cluj=”U”

Am auzit mult tâmpenii la viața mea, dar mutarea la Buzău a echipei de fotbal ”U” e cea mai mare, fără discuție. Că Ana Maria Prodan are tupeu, știam. Dar că acesta se poate transforma un-doi în nesimțire, pe asta nu am așteptat-o. Cum să îți treacă prin cap să iei simbolul Clujului și să te duci cu el taman la Buzău ?!?

În 1940, ”U” a plecat de bunăvoie la Sibiu, a ales să moară puțin, ca să trăiască veșnic. Acum, o mână de neaveniți își bat joc de ”U” și o mută cu forța la Buzău. Așa ceva nu are voie să se întâmple! Acum e momentul ca orașul să lupte pentru cel mai de preț simbol al istoriei sale recente. ”U” înseamnă Cluj, așa cum Clujul e identificat de cele mai multe ori cu ”U”.

E momentul să fie uitați toți cei care și-au bătut joc de ”U” de-a lungul anilor. Acum, trebuie luptat pentru ”U”. Nu e momentul de luptă împotriva nimănui… Oricum, cei care merită își vor primi pedepsele la momentul potrivit. ”U” în Cluj e tot ce contează. Și asta va fi pentru ei pedeapsa supremă!

Tags: ,

31

08 2012

Cluj-Berlin, via Viena

Mda… a trecut ceva vreme – nu chiar o veşnicie, dar aproape – de când nu am mai scris nimic. Euforia concertului Scorpions a trecut (urmează alta, la finele lui noiembrie, dar asta e altă poveste) şi a fost înlocuită de agitaţia dinaintea mutării noastre la Berlin. Prima parte a operaţiunii “mutarea” e mâine şi, în funcţie de cât de multe lucruri se va dovedi că avem, de fapt, de dus, va mai urma o a doua sau (cine ştie?) o a treia parte. Important e oricum că nu mai e mult…

Ce (ni) s-a mai întâmplat de când nu am mai scris? Nu mare lucru.

“U” s-a întors acasă pe un stadion de-a dreptul fabulos. Poate cel mai frumos din categoria celor de aproximativ 30.000 de locuri. Din câte stadioane am văzut eu de-a lungul anilor, doar unul mi-a plăcut mai mult: Allianz Arena, din München. Această nouă arenă e exact ceea ce merită un club ca Universitatea. Acum rămâne doar ca şi echipa să se ridice la nivelul stadionului… Şi sunt convins că va reuşi! Aşa cum suporterii au demonstrat deja că sunt senzaţionali, aşa vor face şi jucătorii.

Am părăsit Clujul fără prea multă strângere de inimă, lăsând din nou în urmă familie şi prieteni, dar şi acea răutate pe care, încă, nu o pot înţelge, a oamenilor de rând. Cum am mai spus, parcă oraşul nu mai e acelaşi de acum un an şi jumătate. Ori m-am obişnuit eu cu alt mod de a fi al oamenilor, ori clujenii chiar s-au înrăit. Să fie oare de vină – aşa cum spun “specialiştii” – criza? Mă îndoiesc, întrucât am remarcat că, din punct de vedere al imaginii proprii, clujenii chiar nu se zgârcesc.

După trei ani, am ajuns din nou la Viena, unul dintre oraşele mele preferate din Europa. Ca de obicei, m-am simţit excelent, mi-am încărcat bateriile pentru ceea ce urmează şi am ajuns la concluzia că e o prostie să parcurgi distanţa Cluj-Napoca – Görlitz (aproximativ 1150 de kilometri) dintr-un “foc”, când ai ocazia unei “escale” atât de plăcute la Viena, care te “costă” doar 100 de kilometri în plus.

Da, am urmărit şi eu “nebunia” legată de accidentul lui Şerban Huidu. Era imposibil, având în vedere că, parcă, de două zile, în România nu se mai întâmplă nimic. Nu am să încep să elaborez teorii, să caut vinovaţii… nu e treaba mea. Spun doar că e o bătaie de joc ieşită din comun ca, în România, în anul 2011, să nu existe condiţii civilizate de trafic. De aici, şi toate aceste nenorociri…

18

10 2011

Scorpions la Cluj – Fabulos!

Până acum, am avut ocazia de a vedea cinci concerte Scorpions – de două ori la Bucureşti, în 1993 şi 2004, o dată la Sibiu, în 2007, o dată la Berlin, în 2011, şi sâmbătă seara la Cluj. Fără discuţie, show-ul de la Cluj a fost de departe cel mai tare dintre acestea.

Dacă în 1993 eram prea mic ca să pot înţelege prea multe din ce înseamnă cu adevărat un concert rock, în 2004 m-au surprins neplăcut locul desfăşurării concertului – Sala Polivalentă – şi audienţa cam nepregătită pentru un show Scorpions.

În 2007, m-a deranjat extrem de mult faptul că printre iubitorii rock-ului s-a înghesuit la concert multă lume care nu avea nicio treabă cu evenimentul. Era şi logic – chiar cred că era un risc asumat – atâta timp cât concertul a fost gratis.

În vară, la Berlin, am avut ocazia de a vedea un concert “altfel”, alături de o orchestră simfonică. Sunetul unic Scorpions, dublat de cel al viorilor, violoncelelor, flautelor şi celorlalte instrumente ale orchestrei, mi-au oferit o seară de vis. Şi totuşi, fiind în centrul Berlinului, nivelul sonorizării a trebuit să fie redus puţin, ceea ce a ştirbit puţin din valoarea spectacolului.

Despre concertul de la Cluj-Napoca nu am decât cuvinte de laudă. Organizarea mi s-a părut foarte bună – având în vedere mai ales faptul că a fost primul eveniment pe noul stadion. Show-ul de “încălzire” nu a fost rău – cei de la Voltaj chiar au încins atmosfera. Iar punctul culminant chiar a fost ceea ce se aştepta: o încântare. Ca fan Scorpions, am gustat din plin mix-ul dintre piesele de pe noul album şi cele “clasice”. Surpriza Always Somewhere, dublată de finalul cu When The Smoke Is Going Down, au fost de asemenea o încântare.

Trupa a lăsat mereu impresia că se simte excelent – James Kottak a fost parcă mai exploziv ca niciodată, vocea lui Klaus Meine a fost la înălţime, Rudolf Schenker şi Matthias Jabs au jonglat la chitare timp de două ore cu zâmbetul pe buze, iar Pawel Maciwoda a purtat aproape în permanenţă un dialog “jucăuş” cu publicul.

Atmosfera a fost, de asemenea, senzaţională. Chiar dacă puţin cam reţinuţi, clujenii s-au relaxat spre final şi au participat activ la Still Loving You şi Wind Of Change, ceea ce a adus un plus de valoare concertului în ansamblu.

În concluzie, nu pot spune decât că mă bucur enorm să spun că în oraşul meu natal a avut loc un eveniment de asemenea anvergură, iar eu am avut ocazia de a fi parte.

Scorpions la Cluj a fost, cu adevărat, fabulos!

PS
– Ana-Maria, mulţumesc din suflet.
– Felicitările mele tuturor celor implicaţi în organizarea acestui eveniment.
– Clujul chiar merită un astfel de stadion şi, pe viitor, evenimente cel puţin de acest nivel.

Mai multe fotografii de la concert, pe Facebook

09

10 2011

Din nou la Cluj

De câteva zile, sunt din nou la Cluj. Pe cât de mai mult m-a bucurat revederea celor dragi, faptul că soţia mea e şofer cu acte în regulă, faptul că am văzut “minunea” – adică stadionul – sau că am apucat chiar să urmăresc pe viu un meci al Universităţii (succesul cu 5-2 de la Mediaş), pe atât de mult m-a întristat să observ că, în ceea ce îi priveşte pe oameni, sunt tot mai răi.

Altfel, Clujul îmi pare (aproape) neschimbat. E la fel de agitat şi aglomerat cum îl ştiam, la fel de relaxant la ceas de seară… Sunt, însă, convins, că toate acestea se vor schimba după ziua de sâmbătă. Odată cu primul eveniment pe stadion, Clujul va avea o nouă faţă, una de care în ultimii ani  a dus lipsă. Clujul va deveni, în sfârşit, un oraş care se va vedea şi de “afară”.

Tags: , ,

06

10 2011

Autogolurile lui Tișe

Până acum, a făcut totul (aproape) ca la carte. A insistat ca vechiul ”Ion Moina” să fie dărâmat, a rezistat presiunii criticilor care îl acuzau că nu  are de gând să ridice o nouă arenă pe amplasamentul din Parcul Central, a insistat ca licitația pentru construcția noului stadion să se desfășoare cât mai repede. Pe parcursul lucrărilor, a fost mereu implicat ”în joc”, nu cred că a trecut o săptămână fără ca presa să semnaleze vreo acțiune legată de Cluj Arena și de numele său.

Acum, pe când totul e pregătit de inaugurare, Alin Tișe începe să își dea autogoluri. Primul, în momentul când șefii CFR-ului au cerut să joace pe fostul ”Ion Moina”. De mai bine de o lună, amână un răspuns. Așa cum a fost ferm pe poziții atunci când a făcut scandal în cadrul partidului său, așa putea fi și acum: ferm. Și, indiferent de răspunsul pe care l-ar fi dat, să se fi ținut de el, cu orice risc. Doar că a preferat calea ușoară, a tragerii de timp. Al doilea autogol îl mai poate evita, și anume pe cel legat de conducerea societății ce va administra noua arenă. Citesc într-o știre că totul e aproape rezolvat și că șef peste societate va fi consilierul său personal. Nu îl cunosc pe Radu Rațiu, poate că e un bun manager, dar simplul fapt că pe o astfel de funcție e promovată – ba chiar numită direct – o persoană apropiată președintelui Consiliului Județean mi se pare o strategie greșită. Oare chiar nu s-a gândit nimeni să organizeze un concurs pentru această funcție, un concurs la care să poată participa oameni care se pricep să administreze o afacere de talia celei care se anunță sau se dorește a fi a fi Cluj Arena?

30

08 2011