Vasile Racoviţan

1992, 1993, 1996, 2011. După 15 ani, titlul național la baschet masculin revine la Cluj. O performanță pe care, sincer, nu am crezut-o posibilă, nici măcar după ce clujenii au prelaut conducerea cu 3-1 în finală și mai aveau nevoie de o singură victorie – mă bucur nespus că motivele mele nu au ”ținut”.

Ani de-a rândul, am sperat că ”U” va reuși să spargă monopolul instituit de CSU Ploiești. Din nefericire, de această dată nu am avut ocazia să văd pe viu această performanță. Dar asta nu scade cu nimic bucuria pe care o am că, în sfârșit, baschetul clujean e din nou în fruntea ierarhiei naționale. Felicitări, ”U”!

Oare mai rămâne apă în Someș? 😉

FC Barcelona a câștigat Champions League parcă fără să se chinuie. Impresia mea a fost că trupa lui Guardiola mai degrabă s-a jucat cu Manchester United decât a jucat contra englezilor. Catalanii au marcat când au vrut, i-au lăsat pe elevii lui Alex Ferguson să simtă și ei că au șanse de victorie, iar când s-au săturat să le mai creeze emoții fanilor au apăsat scurt pe accelerație și au închis finala.

Ca non-fan al celor două formații, dar ca iubitor al fotbalului, am sperat la un meci de calitate. Din păcate, calitatea a venit doar dintr-o singură parte și sporadic din cealaltă. Am spus mereu că prefer, în locul sutelor de pase pe care le oferă Barcelona meci de meci, câte un șut de la distanță și, dacă se poate, și goluri venite astfel. Ei bine, s-a putut. La fel, am avut mereu impresia că Alex Ferguson este unul dintre puținii care poate găsi un atidot pentru jocul din altă lume al Barcelonei – m-am înșelt din nou!

La ora actuală, fotbalul jucat de FC Barcelona – mai degrabă joaca celor de la FC Barcelona – e din altă lume față de ceea ce oferă toate celelalte echipe de top. Iar până când cineva nu va descoperi ”cheile” care vor închide pentru totdeauna fiecare lacăt dintre cele pe care le deschide Barcelona de fiecare dată când dă drumul mașinăriei infernale de pase tare mă tem că tot fotbalul european se va transforma într-o luptă inegală: FC Barcelona contra ”restul lumii”.

… pana la implinirea unui vis vechi de 15 ani, castigarea campionatului la baschet de catre “U”. O singura victorie le mai este necesara clujenilor de la “U” Mobitelco pentru a opri dominatia celor de la CSU Asesoft Ploiesti. Dupa un succes in deplasare, au urmat doua acasa, astfel ca scorul finalei e 3-1. Urmeaza inca un joc la Ploiesti. Poate ultimul.

Din 1996, cand “U a castigat al treilea titlu din istorie, si cand eu abia imi gasisem loc in sala intr-unul din “V”-urile de deasupra galeriei, am trait cu speranta ca voi avea din nou ocazia de a sarbatori castigarea unui campionat. Ei bine, chiar daca acum sunt la peste 1000 de kilometri distanta de Cluj, emotiile sunt aceleasi. Poate chiar mai mari. Iar speranta nu va muri niciodata.

“U” Mobitelco a învins CSU Asesoft cu 89-79, în deplasare, în primul meci al finalei campionatului de baschet. Evident, bucuria victoriei e mare, dar ea trebuie să aibă limite. Să nu uităm: nu e prima dată când clujenii sunt în avantaj în finală. Să sperăm însă – evident, mă refer aici la cei care susţin “U” – că va fi prima dată când, în disputele finale cu ploieştenii, tot clujenii se vor bucura la urmă. Până atunci, însă, mai e mult. Mai precis, trei victorii.

“U” Mobitelco va juca din nou finala campionatului national de baschet, dupa ce a trecut cu 3-2 la general de Gaz Metan Medias., la capatul unei serii foarte stranse. Urmarind in paralel disputa dintre CSU Asesoft si Steaua Turabo, mi-e clar ca adevarata finala a fost, de fapt, semifinala ardeleana. Ce va urma de acum inainte e binecunoscut: clujenii vor cauta din nou sa scape de complexul ce ii bantuie si sa se impuna in fata ploiestenilor. Sincer, nu cred ca vor reusi. Cu toate ca, la ora actuala, “U” Mobitelco mi se pare echipa mai motivata, mai flamanda de succes. In general, echipa mai buna. Dar asa a fost si cu alte ocazii. Sper doar sa ma insel…

Daca pentru clujeni urmeaza finala, pentru Gaz Metan Medias a venit finalul unei povesti frumoase, care a cuprins un moment de glorie – castigarea Cupei Romaniei – si unul de cosmar – meciul al patrulea cu “U” Mobitelco. Daca ar fi fost putin atenti, mediesenii sarbatoreau acum calificarea in finala si reintalnirea cu echipa pe care au invins-o de doua ori in sezonul regulat. Dar cum la baschet chiar si cateva secunde pot face diferenta, iar Gaz Metan nu a stiut cum sa gestioneze acele cateva secunde si minute extrem de importante, vor fi nevoiti sa se multumeasca doar cu finala mica.

Adevarata senzatie a baschetului mondial s-a petrecut, insa, peste Ocean, in NBA: Los Angeles Lakers, marea favorita la titlu, a fost eliminata din play-off de Dallas Mavericks. Dupa ce ani la rand a fost considerata echipa pentru care faza eliminatorie a campionatului este o corvoada, trupa creata in jurul lui Jason Kidd si Dirk Nowitzki a dat lovitura. Si nu oricum, ci dupa un sec 4-0 care i-a cam lasat muti pe Kobe Bryant si compania si care ii pregateste o retragere discreta din NBA lui Phil Jackson. Urmeaza acum finala din Vest pentru Dallas, contra lui Memphis Grizzlies sau Oklahoma City Thunder, practic infruntarea dintre experienta si entuziasm. Si – as putea sa pariez acum – daca trec de acest hop, pentru Dirk si colegii sai urmeaza titlul NBA. Indiferent ca adversarul din ultimul act al NBA se va numi Chicago, Atlanta, Miami sau Boston.