Scrisoare

05Feb

Pentru cei care deţin legitimaţie de presă! Nu, nu pentru ziarişti!
Un post scris anul trecut, dar pe care doar astăzi l-am descoperit. Vă invit să îl citiţi AICI.
Unii îşi vor aminti de anii în care asta făceau zilnic. Alţii vor râde şi vor spune: “basme!”.

14 thoughts on “Scrisoare”

  1. mare surpriza mi-ai facut, vasile, cu postul asta, pe care nu-l stiam. m-ai facut nostalgic, pentru ca am prins si eu perioada cand ziarele se tipareau pe tipar inalt, materialele ti le bateai la niste masinoaie de scris intre tastele carora iti prindeai deseori degetele, iar telefoanele le dadeai de la “public”.

    perioada de maxima “glorie” tehnologica pe care am prins-o in primii mei ani de presa a fost la Uniplus Radio, in 1994, cand aveam pager si un calculator in redactie, pe care dj-ii jucau in nestire un joc cu elicoptere, iar eu imi scriam de multe ori stirile de mana, pentru ca nu puteam sa lucrez la computer.

    de multe ori, cu doua-trei minute inainte de buletinul de stiri ma trezeam ca nu am microfon si trebuia sa alerg la alt etaj (radioul era in Gruia, in blocurile de pe langa stadionul CFR) ca sa iau microfonul de la productie.

    era perioada de colaps a Caritas-ului, si ne “scoteam”, noi, stiristii, cu comunicatele-fluviu trimise pe fax de ana potcoava, stoica si tipii de la asociatia impotriva coruptiei. altfel, cautarea subiectelor era o adevarata expeditie. tin minte, de exemplu, ca am nimerit absolut intamplator la incendiul de la arte plastice, sediul din piata unirii, si, pentru ca nu aveam la mine nici cartela, nici fise (erau telefoane cu fise inca, pe vremea aia), am transmis stirea de la telefonul pictorului teodor botis, care locuia chiar in cladirea de langa academie.

    da, pe vremea aia nu puteai fura de la mos google, si multi ziaristi nici nu foloseau computerul. redactiile mai fitoase aveau motorole-walkie-talkie, ia rprimul mobil pe care l-am vazut era cam cit o caramida. era perioada de glorie a pagerelor si a claculatoarelor 486…

    mersi, vasile, claudiu

  2. Claudiu, mă bucur să aflu că ţi-am provocat o bucurie.
    Îmi aduc şi eu aminte cu plăcere de primele zile, chiar primele luni (multe) petrecute în presă, înm condiţii pe care mulţi nu le-ar accepta azi nici măcar pentru câteva ore.

  3. asa e, ce vremuri grele
    la nivel de dotare acum e alta lume dar si presa s-a accelerat tare de tot!

  4. sa imi scuze lumea impertinenta, dar ce vina am eu ca am scris mereu la tastatura. Poti sa ai faxu si internetul de pe lume daca tot nu simti subiectul degeaba, Google nu gandeste pentru tine. Dar eu pot pune ramasag cu orice batran jurnalist care a muncit pe masina de scris si a scris stiri pe servetele sau pe papirus ca fara telefon, fara, internet si fara tv pot sa aduc informatii si sa redactez articole la acelasi nivel poate doar cu cateva minute intarziere. Poate ar fi o buna metoda de “relaxare” ca APPC sa organizeze un concurs de … hai sa ii spune jurnalism medieval. Cine produce cel mai bun articol fara telefon, fara internet, fara fax. Eu ma inscriu.

    Attila Biro

  5. In timp ce doi jurnalisti se intalnesc, unul tanar, unul mai in varsta, cel tanar afirma: “eu pot fi oricand ca tine, dar tu nu mai poti fi ca mine”. Din punctul meu de vedere, ceea ce prezinta postul se numeste experienta. Astfel, peste 10-20 ani, probabil si noi, cei din generatia tanara si “neexperimentata” de acum, le vom atrage atentia tinerilor, spunandu-le ceva de genul: “pe vremea noastra nu robotii faceau presa, iar evenimentele si actiunile fiecaruia erau monitorizate de oameni, nu de cipuri implantate si camere video”. Poate bat campii, insa vremurile se schimba mereu. Daca ar fi fost sa ramana omenirea acolo de unde a plecat, probabil ca acum iti trimiteam acest mesaj prin intermediul unui… porumbel.

  6. @Attila
    Ideea unui concurs de acel gen nu e deloc rea. Doar că nu îmi imaginez că se va organiza vreodată. Cel puţin nu la Cluj.

    @Radu
    Pot să îţi dau un foarte bun exemplu de ziarist “cu experienţă” care poate fi ca noi, tinerii. Virgil Lazăr de la România Libră. Lucrează de peste 50 de ani în presă, dar foloseşte telefonul mobil, Google etc. Dar contează asta, oare?
    Dacă trimiteai mesajul cu porumbei… poate era mai sigură treaba. Cine ştie ce viruşi dau târcoale pe aici 😉

  7. … cati filozofi in presa asta clujeana …
    … dar iti dai seama ce s-au chinuit aia care au facut primul ziar … sa vezi acolo surse , subiecte si resurse …

  8. generatiei tinere…Primul ziar privat, liber si independent s.a numit Clujul Liber. A fst fondatin 22 decembrie 89 si a aparut in 23, deoata cu fosta Faclia, care a devenit Adevarul apoi Adevarul in libertate si apoi Adevarul de Cluj.
    Nu de mult Dinu Patriciu a amenintat Adevarul de Cluj si au trebuit sa schimba numele, si au alesFaclia.
    Dar multe multe amanunte indite si poze in capitolul meu desper ziarele din 1990 din cartea mea.

  14. nu voi uita niciodata superbele zile de presa cu Bogdan Eduard si sandu pe cand ei erau la EVZ sau cu albacam muresan, rada mihai la National sau vremurile de la PD cand ne bateam toti pe 1 telefon sau max 2, sau pe fax.
    Cum sa spun sa inteleaga toti redardelli care mai intra pe acest blog, exista niste diferente enorma de timp, de valoare, de bun simt intre ziaristi.

    In fine
    Salutari la sandum

Comments are closed.