Se întâmplă şi la alţii…

Am sperat până în ultimul minut al finalei olimpice la baschet că învingătoarea va fi decisă doar de jucători. Am sperat degeaba. Arbitrajul a fost unul haotic, clar favorizant pentru americani. Care, în cele din urmă, şi-au adjudecat titlul.
Cine a crezut că Spania va fi doar un sparring-partner, mai ales după catastrofa din grupe, s-a înşelat amarnic. Chiar şi fără Calderon, spaniolii le-au ţinut piept americanilor şi le-au dat de lucru arbitrilor, care, la un moment dat, mi-au lăsat impresia că nu mai ştiau ce decizii să inventeze, ca nu cumva Kobe, LeBron, Melo sau D-Wade să piardă avantajul fragil pe care îl construiseră. Totul a fost degeaba, ar putea spune mulţi. Dar nu e aşa. Chiar dacă a obţinut “doar” argintul, Spania a câştigat mult mai mult. Respect şi, mai ales, a câştigat de partea sa întreaga suflare care s-a săturat ca rezultatele meciurilor de baschet, în special ale celor decisive, să fie stabilite de câteva decizii aiurea ale arbitrilor. Care, la rândul lor, sunt convins că au fost instruiţi. Interesele, cele financiare mai ales, erau imense, iar o victorie a Spaniei le-ar cam fi dat peste cap.
Sună cunoscută povestea? Mie da, doar de cinci ani încoace, şi la noi se întâmplă la fel.

3 thoughts on “Se întâmplă şi la alţii…”

  1. Tot turneul la meciurile SUA arbitrii au permis pasi-pornire la LeBron sau Kobe.

    Pacat ca nu a ajuns Lituania in finala, o echipa cu o aparare colectiva cum nu am vazut in ultimii 10 ani, de la Serbia din CM 1998.

  2. Spania a dat o lectie de curaj, bun simt si seriozitate. In rest, e clar, USA trebuia sa castige. Si un nepriceput in ale baschetului si-a dat seama de asta.

  3. S-a terminat cu cei 5 ani! Anul asta si de ne arbitreaza directorul de vanzari/cumparari de la asesoft nu mai ratam titlul! Cat despre americani…ajutati sau nu, sunt cei mai buni! Atat ca distanta dintre ei si restul se micsoreaza din 4 in 4 ani 🙂

Comments are closed.