Generaţii
Stăteam ieri şi povesteam cu doi prieteni foarte buni despre generaţiile din media. Despre cum au fost, pentru fiecare dintre noi, primii paşi în presa clujeană. Despre greutăţi, despre eşecuri, despre bucurii… Evident, comparând cu ceea ce se întâmplă astăzi, cu tinerii care sar în barca publicaţiilor clujene. Iar concluzia, cel puţin pentru mine, e tristă. Din mai multe motive.
În 2000, când am călcat pentru prima dată în redacţia unui ziar, redactorul-şef mi-a spus simplu: “Hai, dar nu te putem plăti”. Şi m-am dus. M-am plimbat pe teren, am venit în redacţie, am scris ştiri, iar redactorul-şef le citea: “Nu e bine. Aici mai trebuie schimbat, aici la fel”. Povestea s-a repetat cam o săptămână. Până când mi-a spus: “Bravo!”. Nu ştiu dacă vă puteţi imagina cât am fost de fericit. Şi mai fericit am fost a doua zi, când am citit ştirea mea, fără nici cea mai mică modificare, în ziar. Bani? Normal că nu am primit. Doar fusesem “avertizat”.
Nu a trecut mult şi am plecat de la acel ziar (aveam să mă întorc peste câţiva ani). Am plecat pentru că auzisem de un concurs. M-am prezentat şi l-am “luat”, să zic aşa. Am reuşit, astfel, că fac rost şi de primul salariu din presă. Parcă 1.000.000 de lei. Deloc mult, dar era mulţumit. Eram doar un puşti de 19 ani care visa să facă presă. Mergeam pe teren noaptea la 3, la 4, dimineaţa la 8, după-amiaza… oricând era nevoie. Şi îmi plăcea la nebunie. Nu mă plângeam. Nu mă interesa că luam bani de nimic. Chiar deloc. Iar când s-a închis ziarul, am mers la un altul, unde luam tot bani puţini. Dacă luam. Iar de muncit, tot la fel de mult munceam. Şi eram fericit.
Prietenii mei, cei cu care povesteam ieri, au trecut prin momente similare. O ştiu pentru că i-am văzut, în primul rând, nu pentru că “aşa zic ei”. Au venit în redacţia în care lucram şi eu, entuziasmaţi că pot scrie la ziar. Era prin 2003, parcă. Au mers pe teren în frig, în ploaie. Din plăcere. Din când în când, mai primeau şi bani. Îi simţeam, lucrând îndeaproape cu ei, cât de mult se bucură de oportunitatea pe care o au. Şi cât le tihneşte să facă ceea ce le place. Deşi rar puteau să spună că recompensa era cea meritată. Şi totuşi erau fericiţi.
Şi acum, să revin în prezent. În ultimii ani, am văzut o mulţime de tineri intrând pe uşile redacţiilor. Visând, la fel ca noi mai demult, să facă presă. Cel puţin, aşa i-am simţit la început. Doar că, la majoritatea, situaţia nu era aşa. Nu îi interesa decât un singur lucru: banul.
Nu mă înţelegeţi greşit, sunt perfect conştient de faptul că munca trebuie plătită. Dar contează şi ce fel de muncă. Să vii în redacţie, să stai ore întregi în faţa calculatorului, să mergi pe teren atunci când ai chef şi să scrii după comunicate e extrem de uşor. La fel de uşor cum e să ceri bani pentru “munca” depusă. Fără supărare, dar asta mi se pare deja nesimţire. Bătaie de joc la adresa celor cărora le ceri bani, la adresa celor care, ani de-a rândul, şi-au neglijat vieţile pentru a face presă, la adresa cititorilor şi, nu în ultimul rând, la adresa ta. Iar unii dintre cei care fac asta mai sunt şi fericiţi. Pentru că primesc bani. Merită?
32 thoughts on “Generaţii”
Comments are closed.
Eu unul consider ca multi din jurnalistii tineri nu prea merita sa-si primeasca banii la sfarsitul lunii. Ma bucur insa ca am cunoscut si exceptiile.
Cat despre munca care o faci din pasiune … pot spune ca o fac zilnic si nu ma plateste nimeni dar nu am renuntat niciodata si nici nu o voi face.
cea mai buna postare a lui racovitan decand are blog.
Pt ca ridica problema pe care si eu o dezbat pe toate blogurile
folosind sintagmele “generatie asteptata” si “generatie expirata” am tot pus si eu probleme, intrebari.
Eu, ca mamut expirat ce sunt, in prag de abandonare a acestei meserii infernale imi aduc aminte cand in 1993 am pasit ca si colaborator la ziarul Gardian de Cluj. Alt mamut expirat, Octavian Hoandra,era acolo redactor sef. avea33 ani parca. Acolo l-a cunoscut pe
codin samoila, cel mai bun ziarist de fotbal ever din Cluj, pe George petrule director de dezvoltare Realitatea TV , om de mii de euro, super valoros, pe Sorin Grecu, premiat CRP pt reportaj, reporter f bun, si multi altii. Pe Calina, pe sora ei pe multi altii. lucram pe bani putini! Lideri erau Mesagerul transilvan si Adevarul de Cluj
Sunt timpuri enorme pt mine, pt sufletul meu.
Asa era vasi. Nu aveam mobil, nici pager, nici calculatoare. Aveam, masini de scris. Este ceva incredibil ce s-a intamplat in 18 ani
avem acum I pod, klaptop, net etc etc.
Cu nebunu de alexa si cu haba si cu gelu radu si cu berindean, cu osan faceam mesagerul transilvan fara telefoane, fara fax.
nu erau baNI
TOTUL ERA TAIAT. si faceam ziar…a , era si horia soica, si mihai soica, si padurean si parv si adi ardelean, care facea o pagina zilnic singur!! numa pe munca de teren!!
oameni buni, nu era nici o RESURSA
numa pasiunea nebuna pt presa scrisa, PRIETENIA intre colegi.
terminam jobul, chiuleam de la faculta, ma duceam la BCU sa ma documentez apoi la Cin Cin care acum e un jalnic Outlet pe napoca
la beri cu alexa si restul
dupa aia eu m/am dus la monitorul…dat afara apoi in 2000 de victor popa. 13 oameni am fost atunci dati afara!
erau mari probleme cu banii
luam mereu cu intarziere
si acolo erau magradean, urcan, si multi altii
ziaristi f buni, onesti, cinstiti
La faculta de jurna l-am cunoscut pe cipri rus, un tip senzational, fostul presedinte la appc.
Si asa mai epartte
astept ca …asteptatii sa ma invite la un pahar de bere si de vorba sa le spun experienta mea, cu bune cu rele.
Eu cred ca acei colegi care raman in media dupa 10 ani trebuie sa ii sprijine pe asteptati. adica pe Daiszler, neag, secan, teo pacurar, steti, leonte, iftene, cutus, tara, pirvu, fedorenco, fetitele de la city, daria szas, hendea, a. m. popa.
Sa ii ajutam cu tot ce stim dar sa vina si ei sa intrebe.
Exista si din aia de care Zice racovitz. care numai bani vor.
Ei fratilor, NU!
nu asa se incepe. Vin si banii dupa ce vine si calitatea data.
DA. in presa se plateste prost. NU faci avere.
Eu conduc dupa 15 ani un nenorocit de Olcit si in rest ce am e a lu tata, ca el a mostenit.
NU veti face avere decat daca va faceti patroni de media sau oameni de afaceri.
Cantariti acum, la tinerete, daca merita sa va sacrificati viata, timpul pt presa!
Salut la toti!
PS
sa va zica racovitan cum a fost la dezastrul numit jurnalul de cluj
la Transilvania jurbnal. dupa 3 ani si-au luiat banii cei de acolo, dupa procese.
Decat asa mai bine ca investitorii sa nu bage banu in media! Trebuie sa se maturizeze si breasla asta odata!
Foarte tare, laser frate! Noroc in a-ti intretine familia cu pasiune :)) Oare tine de foame aia? Sunt de acord cu tine, toti oamenii, indiferent de domeniu, pana au 10 ani vechime in munca, sa fie platiti cu nasturi, in functie de pasiunea depusa /:)
Păcat că doi copii care o freacă o zi în faţa calculatorului pot să îţi inducă o părere aşa tristă despre presa scrise de cei mici.
scuzati greselie multe dar am scris foarte surescitat-atata timp investiti si ma intreb pt ce, daca a meritat. ma bucur ca exista appc si ca e cel mai bun lucru aperut in presa in 18 ani.
@Vadim… Nu e vorba despre a-ţi întreţine familia doar cu pasiune. Şi nici despre a aştepta zece ani ca să câştigi bani buni. Poate fi şi o săptămână, dar în acea săptămână, să munceşti.
@UnCopilutz… Nu ştiu la care doi copii te referi. Iar “cei mici”, cum le spui tu, cine sunt?
eu zic, vorba lui vadim, să ne întreţinem familiile din pasiunea pentru afacerea patronului, care ne mai aruncă vreo firimitură de la masa bogatului.
e o prostie ce scrii, cu tot respectul. m-am săturat de atitudinea asta (specifică patronilor de presă, nu celor ca tine) de boier pe plantaţie, care-şi biciuieşte sclavii, şi cînd aceştia cer de mîncare, le spune “ar trebui să-mi ţuci mîna pentru privilegiul pe care-l ai, de a trage pentru bunăstarea mea”.
am lucrat şi eu din pasiune, încă o fac, dar nu voi accepta ca acesta să fie un argument în relaţia patronatului cu mine.
nu toţi sunt studenţi care încă-şi permit să fie întreţinuţi de părinţi. alţii au şi familii.
“ar trebui să-mi ţuci mîna pentru privilegiul pe care-l ai, de a trage pentru bunăstarea mea” :)) :)) :)) :)) :)) muhahahaha. Eu ii tzuc mana, daca-mi da o ratie de 100 de grame de terci pe zi si 100 ml apa
Nu sunt de acord cu comparatiile lui Farcas/Racovitan. Traim perioade distincte. Acum Romania e in UE fie ca ne place, fie ca nu. Angajatii au drepturi si responsabilitati la fel ca si angajatorii. Sigur noi cei mai tineri stam in fata unui PC si ne credem jurnalisti. Fapt deranjant poate pentru cei mai experimentati, care poate se astepata la plecaciuni sau ofrande din partea tinerilor. Daca eram in evul mediu probabil se intampla si asta. In aceeasi masura sunt si jurnalisti care au 10 ani experienta in presa si sunt la acelasi nivel ca si in primul an. Sunt insa sigur ca in anii despre care au amintit Farcas/Racovitan in redactiile amintite existau jurnalisti care stateau creanga si se credeau fauritorii patriei. E ca si in chimie nimic nu se pierde ci totul se transforma, mai ales impostura. Parerea mea este ca cea mai mare problema in acest moment este poate lipsa de dialog. Poate ca unele aspecte explicate mai bine ar face ca si tinerii reporteri sa inteleaga unele decizii, sa produca, sa dovedeasca. De lipsa de dialog, cred ca s-a lovit fie care tanar reporter, fie pentru ca nu era ascultat sau bagat in seama fie ca nu stia sa comunice. Ceea ce am invatat eu este ca in presa esti mereu in mijlocul oamenilor dar profesional esti singur, tu si cititorii tai. Si poate UnCopilutz avea dreptate, tinerii reporteri sa fie platiti cu nasturi si suturi in fund, ca sa fie caliti. Personal nu cred ca numarul de ani petrecuti in presa reprezinta o garantie si nici un criteriu pentru salarizare.
@Biro…cu siguranţă nu reprezintă. Singurul criteriu e valoarea. Fie o ai, fie nu. Dar dacă nu munceşti, nu ai cum să o demonstrezi. În consecinţă, nu îi faci pe şefi să o conştientizeze. Logic, asta duce unde? La plata mizeră.
nu sunt de acord cu afirmatia lui biro, si aici nu e vorba despre mine.
draga fost coleg incepi sa fii jurnalist dupa minim 3-4 ani. Atunci abia incepi sa intelegi cum trebuie, cand trebuie sa pui o intrebare,cand trebuie sa taci, atunci acumulezi experienta din orele de pe teren si din discutii cu tertii si din redactie, atunci incepi sa iti dai drumul la scris, atunci incepi sa treci de la stiri de 500 semne la materiale care necesita documentare serioasa, ore la biblioteca, lins dosare, analizate atent nu fuserite, coroborate informatii.
numai zic de cultivat surse etc etc. Si tu Biro, ai acumulat in anii de la Ziua de Cluj si ai gasit un om care ti-a dat incredere, iar acum ti-ai dat drumul.
Presa are aceasta specificitate, cei care acumuleaza vechime devin tot mai buni Dar si printre “asteptati” sunt foarte buni, promitatori.
Stii cum e noi vorbim la modul ideal. Realitatea e cu totul altfel. Ca si in fotbal ai zice ca singurul criteriu pentru ca un fostbalist sa valoreze milioane de euro e sa joace magistral pe teren, dar si tu stii ca s-au facut zeci de invarteli in sensul asta.
@Biro… aşa e.
@tibi… nici chiar aşa. poţi să ştii ce să faci şi din prima zi.
@ tibi nu am vorbit de cazuri specifice. Fiecare om are o poveste mai mult sau mai putin fericita. Dupa mine si in presa sunt mari probleme de perceptie. De cum te vezi tu fata de sef, patron si cum te vede el. Cum reusesti sa te impui si cum esti lasat sa te impui. Si aici singura soluti e dialogul. Exact cum facem noi pe acest blog. Dar in primul rand suntem toti oameni. Nu cred in sintagma d-lui Boc “suntem cei mai egali dintre egali”. Si revin nu cred ca jurnalistii sunt ca vinul cu cat mai vechi cu atat mai bun. Si aici sunt exemple si exemple. Fiecare ziarist este platit si pentru plata lui produce. Intre cele doua sume ar trebui sa existe o egalitate, idiferent de anii de experienta.
Ba vasile chiar asa e cum am spus eu.
Biro> un jurnalist cu cat e mai vechi e mai bun. asta sustin eu. discut principiul nu persoana aici. Dar recunosc ca presa te uzeaza te termina efectiv. De accea sunt si multi jurnalisti vechi plafonati, care nu mai au chef.
recunosc.
decat sa ajung asa mai bine ies. si ma pregatesc sa faca asta desi nu e usor in plan uman.
Asta e, daca si M. Maruta sau altii tari au iesit… pana si Cristoiu se retrage de la 1 ianuarie. IOr eu nu sunt Cristoiu, asa ca voi pleca si eu ca mi-a ajuns. Nu am cu nimeni nimic dar cred ca 15 ani au ajuns.
Citez din tine, ca sa-ti raspund:
“Şi acum, să revin în prezent. În ultimii ani, am văzut o mulţime de tineri intrând pe uşile redacţiilor. Visând, la fel ca noi mai demult, să facă presă. Cel puţin, aşa i-am simţit la început. Doar că, la majoritatea, situaţia nu era aşa. Nu îi interesa decât un singur lucru: banul.Nu mă înţelegeţi greşit, sunt perfect conştient de faptul că munca trebuie plătită. Dar contează şi ce fel de muncă. Să vii în redacţie, să stai ore întregi în faţa calculatorului, să mergi pe teren atunci când ai chef şi să scrii după comunicate e extrem de uşor”
si anume ce vrei să spui, mai exact?
Draga Vasile, stii bine ca imi esti drag, dar cred ca e o marca a frustrarii felul in care pui problema.
Nu mi se pare deloc corect sa generalizezi astfel de chestiuni. Biro are dreptate. Traim in cu totul alte vremri. Vrei sa spui ca daca am acces la internet si telefoane mobile, sa nu ma folosesc de ele? As fi cam batuta in cap sa nu-mi usurez munca daca am toate resursele sa o fac. Asta nu diminueaza cu nimic calitatea muncii mele.
Si, cu toate facilitatile de care am beneficiat, nu am avut nici eu un “debut” mai fericit decat tine sau alti “expirati”, cum ii place lui tibi sa spuna. Exact ca tine, am pasit pentru prima oara intr/o redactie cand aveam 19 ani. Chiar daca nu pot sa ma laud ca a fost un mega/ziar, fiind un saptamanal local din judetul meu, efortul pe care l-am depus nu a fost mai putin valoros. Iar dupa trei luni in care am facut teren, redactare, corectura, foto si chiar secretariat, am primit 500.000 de lei vechi (cinci sute de mii de lei). Pentru trei luni. In 2005. Si, bineinteles ca nu mi-a pasat, am facut totul din pasiune, dar la acea varsta traiam cu familia, era cu totul altceva.
Acum, la 22 de ani, dupa ce am terminat o facultate, nu prea as accepta sa ma intretina ai mei, oricat de pasionata as fi de presa. Trebuie sa ma descurc, deci mi se pare normal ca in conditiile astea sa fiu rasplatita pentru ceea ce fac.
Iar ceea ce zice tibi, cum ca anii te fac jurnalist si nu capul, mi se pare o prostie. Sunt atatea exemple care demonstreaza contrariul!
kiar asa, explica-te copilutz
Păi o să revin la ce-am zis prima dată ş-o să spun că-i mare păcat să vorbeşti despre tinerii din presă (tineri toţi îs, dar vă las şi pe voi să vă simţiţi bine ştiind că sunt şi mai tineri ca voi) aşa frumos, cum că nu-şi merită nici nasturii ăia cu care-s plătiţi, cum c-o freacă-n redacţii stând pe net… Asta era ideea.
Tu, draga teodora nu cred ca esti acest exemplu care demonstrezi contrariul. Sa isi dea cu parerea mai degraba tineri jurnalisti care chiar fac ceva…
Oameni buni. In loc sa tot parlamentati baliverne, mai bine ati pune mana sa scrieti ceva mai interesant in ziarele la care lucrati. nam mai vazut o anchetuta in presa clujeana de pe vremea lu Mircea cel Batran. lasati dracu dezbaterile pentru politicieni si punetiva de cautati subiecte. nu de alta, da nici dracu nu mai citeste presa pentru simplul motiv ca nu mai are ce citi. sunteti penibili.
Ei, fac si eu cat pot… Dar n-am stiut ca numai cei geniali pot sa-si dea cu parerea.
Vasile, te contrazic si sunt total de acord cu Teo. Nu cred ca dupa ce dai einspe milioane pe o facultate care nu este in stare nici macar sa-si educe propriile cadre, ar trebui sa muncesti moca. Stiu colegi in presa care sunt victime de-a dreptul, cojiti de niste patroni de ziar care nici macar nu le fac contract de munca (nu de alta, da poate da intr-o zi o masina peste ei si au cu ce sa deconteze spitalizarea). Plus ca talentul si pasiunea nu vin din anii de experienta.
Si inca ceva. Tu esti clujean? Incearca sa te imaginezi la 300 km departare, plateste-ti chiria, mananca, imbraca-te, spala-te, cultiva-te…
Sau macar nu generaliza.
Sa se uite la televizor, atunci.
Psaico are dreptate 🙂 Munceste din placere si blogul lui ne scoate din casa 🙂 Adevarul e ca multi muncesc in diferite domenii doar pentru bani. E pacat, dar adevarat. Conteaza sa faci ceea ce iti place, intr-un final tot vei fi rasplatit, ideea e sa si meriti.
“eu” are dreptate in ce priveste jurnalismul de investigatie in media clujeana.
teo, ca si altii de aici, biro de ex, m-au inteles gresit. am spus in esenta urmatoarele si mi le asum in continuare.
1.tinerii care fac presa din studentie (asa am inceput si eu) sau imediat dupa TREBUIE SPRIJINITI de cei care sunt deja de mult timp in redactii. Deja APPC a sprijinit printr-un training si va mai sprijini in 2009 cu doua sesiuni de trainig organizate de asociatie
2. ziaristul, in cele mai multe cazuri, e ca vinul, cu cat e mai vcehi el devine mai bun. Altfel e cand da un telefon la o sursa Maruta de ex, si altfel cand da Hrihorciuc de ex. Diferenta de la cer la pamant ca abordare, informatie, mod de a pune problema.
3. asta NU INSEAMANA ca nu sunt jurnalisti tineri VALOROSI. Risc sa spun ca neag, cutus, restea si multi altii sunt noi, cei care se considera “expirati” cand eram la 20-21-22-23 de ani.Ca oriunde in viata, noi vom fi inlocuiti incet incet de “asteptati” si e bine sa fie cat mai profesionalizati pana atunci.
4. E GRESIT sa privim lucrurile antagonist, intre generatiile de jurnalisti. Trebuie SA CONLUCRAM.
Numai bine la toti
e ultimul post al meu in aceasta polemica
“3. asta NU INSEAMANA ca nu sunt jurnalisti tineri VALOROSI. Risc sa spun ca neag, cutus, restea si multi altii sunt noi, cei care se considera “expirati” cand eram la 20-21-22-23 de ani.Ca oriunde in viata, noi vom fi inlocuiti incet incet de “asteptati” si e bine sa fie cat mai profesionalizati pana atunci.”
SCUZE AM GRESIT
am vrut sa spun:
risc sa spun ca neag, cutus, restea si multi altii sunt mai buni ca noi, cand eram noi la 20-21-22-23 de ani.
În primul rând, scuze că nu am răspuns în ultimele zile, dar mă revanşez acum…
@teo… Evident că trebuie să te descurci. Toţi trebuie. Şi cu toţii trebuie să fim răsplătiţi pentru ceea ce facem. Întrebarea e simplă şi o repet: ce facem ca să merităm să fim răsplătiţi?
@UnCopilutz… niciodată nu am spus că nu îşi merită “nasturii”. Îi merită cei care muncesc. Ceilalţi, nu! Simplu.
@eu… îmi pare rău că ai o astfel de opinie despre presă.
@vultur… cunosc şi eu multe cazuri de jurnalişti care stau departe de casă şi pentru care leafa din presă e singurul venit. Iar de generalizat, chiar nu o fac. Am mai spus-o şi o repet: unii merită, alţii nu.
dezbaterea pe tema “generatii vs generatii” e atat de expirata incat practic toate replicile au fost deja aruncate in acest debait nemuritor. Apreciez “Eu-rile” care si-au dat cu parerea pe acest subiect, insa cred ca nu vom ajunge niciodata la un compromis. Si totusi, propun o intalnire intre generatii pentru armonizarea “conflictului” si imbunatatirea breaslei. Asadar, vineri 19 decembrie, de la ora 19.00 promit sa retin o masa pe numele meu intr-un local clujean care va fi comunicat ulterior, pentru o adunare intre generatii. Pentru binele presei clujene… Pentru povesti nemuritoare, pentru intrebari exagerate, pentru incepatori si dinozauri, pentru multe beri si COLEGIALITATE.
cel mai trist e ca tinerii din presa clujeana de azi nu mai au satisfactia unei exclusivitati. majoritatea au devenit “reportofoane” care merg la conferinte de presa si scriu ce aud pe acolo. asta daca au chef sa scrie…
tu draga COLERICUS ar trebui sa ai atata sange in vene sa te semnezi,inaite de-a jigni pe cineva,sa stim ca tu ce jurnalist esti.Or cum bun nu poti fi din moment ce aduci insulte unei foste colege