Vis şi coşmar

De o parte – Germania. O adevărată încântare. Până şi pe mine, fan al nemţilor de când i-am văzut prima dată jucând (era în 1990, la Coopa del Mondo), echipa formată de Joachim Löw nu încetează să mă surprindă. E pur şi simplu ALTCEVA.  Altceva decât au fost Naţionalele Germaniei de-a lungul anilor, altceva decât ar fi aşteptat toată lumea după pierderea lui Ballack, dar mai ales altceva decât există la World Cup 2010. Joacă un fotbal de vis.

Semifinala cu Argentina – în ciuda scorului – nu a fost meciul cel mai bun al nemţilor. A fost însă meciul cel mai bun al lui Löw. Practic, o lecţie predată lui Maradona. Mai mult, a fost dovada că Diego mai are de muncit. Depăşit total de evenimente, argentinianul nu a avut replică. Nici după 1-0, nici după 2-0, iar la 3-0 deja nu mai conta, iar 4-0 a fost cireaşa de pe tortul pe care şi l-a făcut Klose însuşi la acest Mondial (deja a marcat mai mult decât tot sezonul pentru Bayern).

Nu cred că Maradona e ratat ca antrenor. Dimpotrivă. Abia a început. Cred, însă, că pentru a deveni un tehnician valoros trebuie să uite de cariera sa de jucător şi să încerce să realizeze că fotbalul de acum nu mai e acelaşi ca acum 25-30 de ani. Atunci, un Maradona ajungea pentru a câştiga un Campionat Mondial. Acum, un Messi nu poate face nimic singur. Oricât de mult ar visa Diego la asta.

De celaltă parte – Spania. Sfertul cu Paraguay, dar mai ales modul în care s-a prezentat echipa, a fost de coşmar. Trupa cu cel mai frumos joc din lume, cu cel mai eficient joc de pase, cu cea mai cerebrală linie de mijloc nu a reuşit, vreme de mai bine de 80 de minute, să convingă cu nimic. Parcă Xavi, Iniesta,Fernando Torres, Sergio Ramos sau David Villa jucau pentru prima dată împreună. Spre lauda lor, însă, s-au trezit – ca o echipă mare – tocmai când trebuia. Au ştiu să profite de minutele nebune cu penalty-urile ratate, au ştiut să se adune şi să dea lovitura. Evident, prin David Villa, atacantul care nu încetează să uimească lumea (La ultimele 3 competiţii majore – CM 2006, CE 2008 şi CM 2010 – are la activ 13 meciuri şi 12 goluri. Fabulos!)

Spaniolii au ştiut să transforme un coşmar într-un vis – prima semifinală a lor din istoria participărilor la Mondiale. Vor avea oare forţa ucide un vis, pe cel al nemţilor? Pariul meu e că nu. EURO 2008 a fost o poveste frumoasă. World Cup 2010 e, însă, altceva.

2 thoughts on “Vis şi coşmar”

Comments are closed.