Adevărata finală!

Finala EURO 2016 e pe 10 iulie, dar pentru mine adevărata finală a avut loc sâmbătă seara.

Germania și Italia nu au jucat spectaculos, nu au încântat cu ocazii de gol odată la cinci minute. Cine a așteptat așa ceva, chiar nu înțelege fotbalul. Ca doi luptători, cele două echipe au căutat vreme de 90 de minute punctul slab al adversarului. Primul care s-a descoperit a fost Joachim Löw: a schimbat apărarea, a mizat pe un sistem cu trei fundași, obligându-i astfel pe jucători să găsească breșa din apărarea perfectă a Italiei cu un om mai puțin. A transformat greul în aproape imposibil. Iar când Khedira a spus ”pas” după 15 minute, misiunea devenise și mai dificilă.
De cealaltă parte, Italia a făcut ce a știut mai bine. A închis orice culoar spre poarta lui Buffon și a sperat că un contraatac va fi încununat de succes. Degeaba. Nemții și-au găsit ritmul mult mai bine și au controlat partida.

Golul lui Özil a venit firesc, după o perioadă destul de lungă în care Italia a fost înghesuită în propriul careu – fără să fie însă prea deranjată de acest fapt. Germania a căutat să dea lovitura decisivă, dar o imprudență a lui Boateng a readus egalitatea pe tabela de marcaj: henț în careu, plus penalty transformat de Bonucci. 1-1 și istoria părea că se repetă: blestemul meciurilor eliminatorii contra Italiei dădea din nou târcoale echipei Germaniei. A reușit să scape de el în primele 90 de minute, apoi și în celelalte 30.

Și a urmat loteria penalty-urilor. Mai degrabă, un festival de ratări neașteptate: Zaza, Müller, Özil, Pelle, Bonucci, Schweinsteiger. 2-2 după seria ”obișnuită” și prelungiri la penalty-uri. Șase reușite consecutiv, apoi șutul lui Darmian. Neuer plonjează corect și salvează, oferindu-i lui Hector șansa de a re-scrie istoria. Cu puțin noroc, mingea se strecoară în plasă. Buffon e aproape, dar nu reușește să apere. E gata! Pentru prima dată în istorie, Germania elimină Italia la un turneu final. Meritat, pentru că a fost echipa care a forțat mai mult obținerea victoriei. Per ansamblu, a fost echipa mai bună. Dar Italia nu a fost cu mult mai prejos. Dacă fotbalul ar permite ceva similar judo-ului, Italia ar trebui să mai primească o șansă. Adevărata finală a fost sâmbătă. Dar ce frumos ar fi să se poată repeta pe 10 iulie…